Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Bătălia pentru Galaţi

După eliminarea focarului bolşevic de la Socola şi alungarea trenurilor cu ajutoare de la Odessa, situaţia era departe de a se fi calmat. După îndemnurile lui Lenin, ruşii dezertează în masă, înarmaţi, pentru a se întoarce în ţară. Erau hotărâţi să-şi croiască drum cu armele şi să prade totul în calea lor, ca un nor de lăcuste, şi dacă nu întâlneau rezistenţă, să bolşevizeze totul, după modelul din Rusia.

La 12 ianuarie 1917, Pechea, lângă Galaţi, o delegaţie rusească vine la comandamentul diviziei a 4-a pentru a anunţa că începând de mâine, 13 ianuarie, trupele ruse vor părăsi frontul şi vor trece Prutul în Basarabia. Referitor la ordinul generalului Scerbaciov de a rămâne pe poziţii, ruşii răspund că nu-l mai recunosc pe acesta drept comandant şi vor trece. În caz că trupele române vor opune rezistenţă, vor trece totul prin foc şi sabie, vor arde şi distruge totul în calea lor.

În zonă, pe front, în sectorul Tecuci – Galaţi, se afla armata a 6-a rusă, cu trei corpuri de armată a câte două divizii fiecare, cu o putere de circa 5 000 – 6 000 de luptători la fiecare divizie. În spatele lor fusese poziţionată divizia a 4-a română pentru a le supraveghea. După ultimatumul rusesc, divizia a 4-a ia măsurile necesare şi primeşte două batalioane cu mitraliere şi artilerie de la divizia a 13-a vecină ca şi ajutor. Ruşii se liniştesc momentan, dar pe 16 ianuarie divizia 40 rusă porneşte spre Pechea, dar este întoarsă pe front de divizia a 4-a română. La fel se întâmplă şi cu divizia 40 rusă. Dar la stânga dispozitivului se găsea Corpul Siberian, unitate de elită, a cărui divizie a 9-a se bolşevizase complet. Aceasta porneşte spre Galaţi, la fel ca şi divizia a 10-a siberiană, care avea mulţi militari ce forfoteau prin oraş. Pentru a acoperi sectorul de front părăsit de ruşi în faţa germanilor, pentru ca aceştia să nu atace poziţiile rămase goale şi a pătrunde în interior, românii trimit ce trupe puteau, respectiv regimentul 5 infanterie care ocupă liniile a două divizii şi două plutoane din regimentul 21 în locul regimentului 136 rus.

Oraşul se pregăteşte de apărare

La Galaţi, situaţia era mai mult decît alarmantă. Oraşul era ameninţat de un întreg corp de armată, din care dispăruse disciplina şi respectul pentru ordine. Comandorul de marină Rizea Niculescu, comandantul sectorului Galaţi, primeşte ordinul de a bara drumul coloanelor ruse spre est şi de a apăra oraşul. Colonelul Bădescu, comandantul Brigăzii a 8-a de la Fîntînele, are misiunea de a ataca dinspre nord şi dinspre vest coloanele ruse, aflate în defileul dintre bălţile Malina, Calica şi Siret. Din păcate, disproporţia forţelor este zdrobitoare, ruşii fiind mult mai numeroşi şi mai bine pregătiţi. Era vorba de celebrul Corp 4 siberian, în faţa căruia românii nu aveau nici o şansă. În zilele de 20 şi 21 ianuarie, în jurul Galaţiului se va da o luptă violentă intre acest Corp 4 siberian şi fracţiuni ale Diviziei a 4-a române. Comandorul Rizea împrăştie puţinele sale forţe în jurul Galaţiului. Cea mai mare parte a trupelor, două companii şi jumătate, din Regimentul 21, sunt păstrate pe Dealul Tiglina, spre a opri ieşirea ruşilor din defileul bălţilor, Calica şi Siret. Pe aici se astepta, de altfel, atacul principal. Aici se afla şi două baterii pe afete fixe, ale marinei, o escadrilă de 4 vedete, un torpilor şi o şalupă. O altă companie a ocupat poziţie lîngă bateriile marine, cu faţa spre oraş, spre a preveni un eventual atac al ruşilor din Galaţi (Divizia a 10-a, în spatele poziţiei de la Tiglina). Aşadar, Galaţiul putea fi atacat şi din afară, şi din interior. Mici detaşamente sunt postate la nord-vest de oraş, spre Fileşti, şi la est, spre Reni, iar în oraş a fost oprit un detaşament de marină şi două plutoane de infanterie, spre a supraveghea trupele ruse ale Diviziei a 10-a. Galaţiul se afla, timp de două zile, sub bombele ruşilor. Ruşii încep să înainteze din două direcţii: dinspre nord-vest de Fileşti înaintează Regimentul 34. Dinspre vest, de la Şendreni, înaintează grosul Diviziei a 9-a. În acelaşi timp, puternice patrule ruseşti se strecoară pe la sud de Băltiţa, surprind avanposturile româneşti de pe Tiglina, şi capturează un ofiţer şi 14 soldaţi. Comandantul oraşului cere ajutoare de la brigadă. Tot ce i se poate trimite este o companie de mitraliere şi o jumătate de companie infanterie, de 70 de oameni. Cu ei se întăreşte detaşamentul dinspre Fileşti şi trupa de gardă din oraş. Aceasta din urmă reuşeşte să-i impiedice pe ruşi să înarmeze cele 23 de mitraliere din depozitul Diviziei a 10-a din strada Daciana, cu care ei voiau sa atace din spate trupele române de la Tiglina. Detaşamentul român trimis de Brigada a 7-a la Şendreni, pentru a opri înaintarea grupului Diviziei a 9-a rus, e prea slab. Românii se retrag pe dealurile de la nordul satului, iar ruşii işi fac loc şi ajung la Movileni, aşezîndu-şi tunurile în baterii îndreptate deasupra Galaţiului. O delegaţie de soldaţi din Divizia a 9-a, în frunte cu un căpitan, se prezintă la Galaţi şi cer să li se permită trecerea prin oraş, pînă la ora 3 după-amiază. Daca nu, vor bombarda oraşul şi vor forţa trecerea. Comandantul român refuză. La ora 3:00 Armata rusă începe bombardamentul: nouă baterii de la Movileni trag asupra Galaţiului şi asupra poziţiilor armatei române timp de patru ceasuri. Artileriştii ruşi trag însă foarte prost şi pricinuiesc pagube neînsemnate. Bateriile marinei noastre ripostează, trăgînd asupra bateriilor ruse şi asupra rezervelor de infanterie. La ora 19:00 bombardamentul se încheie.

Oraşul, atacat din toate părţile

În noaptea care a urmat, între patrulele de infanterie şi ruşi au fost violente încăierări. Colonelul Bădescu a încercat, prin parlamentari, să-i convingă pe ruşi să depună armele. Nici un rezultat. A doua zi, ruşii reîncep bombardarea Galaţiului şi pregătesc un atac concentrat asupra oraşului. La aripa de vest, trupele Diviziei a 9-a atacă cu putere şi ocupă strîmtoarea dintre Malina şi Siret. La centru, trupele ruseşti de infanterie şi artilerie din Divizia a 10-a, care erau cantonate în cazărmile Tiglinei şi la gura Siretului, se concentrează în spatele detaşamentului român de la Tiglina. Îl atacă brusc şi prin surprindere capturează prima linie: o companie şi jumătate, situată pe botul dealului Tiglina, în faţa Lacului Calica. Restul trupelor noastre se retrage pe linia a doua, aproape de valea Tiglinei, la 800 m de bateriile marine. Dar informaţii foarte rele vin acum şi dinspre est. Vasele şi pichetele româneşti de pe Prut au fost dezarmate. Detaşamentele române de la Reni şi Giurgiuleşti, de peste Prut, au fost şi ele dezarmate. O baterie grea rusească şi şase mitraliere au fost aşezate pe dealul Giurgiuleşti, pe malul Prutului, iar un detaşament rus, format din două companii de mitraliere, un escadron de cavalerie şi o baterie de artilerie, a trecut Prutul, înaintînd spre Galaţi. Bateria şi-a aşezat tunurile lîngă Lacul Brateş. Infanteria rusă desfăşurată în linie de luptă înaintează, precedata de patrule de cavalerie, şi pătrunde în partea de jos a oraşului, unde se întăreşte cu peste 200 de infanterişti înarmaţi din Divizia a 10-a. Rînd pe rînd, ei dezarmează posturile noastre de grăniceri şi miliţieni. Un vas rus, înarmat cu un tun de 150 mm, venind de la Reni, urcă Dunărea şi trage asupra docurilor, vaselor marine şi bateriilor noastre. În acelaşi timp, tunurile de la Giurgiuleşti aruncă obuze în oraş.

Atacul român la baionetă îi îngrozeşte pe ruşi

Situaţia trupelor de apărare a Galaţiului este mai mult decît dramatică. Ele sunt acum atacate din 4 direcţii: vest, nord, est şi sud. În oraş, trupele Diviziei a 10-a ruse se constituie în unităţi de luptă, fără a mai putea fi împiedicate de vre-o trupă română. Orice măsură pe care o ia armata română contrastează foarte tare cu diferenţa numerică între soldaţi. În acest moment, armata româna are o tresărire extraordinară de orgoliu. Din detaşamentul de la Fileşti se iau două plutoane de infanterie, o secţie de mitraliere, care sosesc în fugă. Infanteriştii români atacă cu o violenţă de neimaginat detaşamentul rus de la est, îl pune pe fugă şi-l urmăreşte pînă trece Prutul. Lucrurile iau o întorsătură incredibilă şi pe dealul Tiglinei. Mîna de soldaţi români care s-a menţinut pe linia a doua, ajutată de o companie din Regimentul 50, trece la contraatac. Susţinut pe dreapta de Detaşamentul Milicescu, sosit de la Fileşti (jumătate de companie), iar pe stînga de bateriile marinei şi a vedetelor de pe Dunăre, românii reuşesc să-l respingă pe celebrul lor inamic. Dinspre nord, are loc atacul principal, dat de trupele din Brigada a 8-a, sub comanda colonelului Bădescu, între lacurile Malina şi Calica, împotriva grosului Diviziei a 9-a ruse. La început, românii înaintează foarte greu, din cauza unui puternic foc de baraj al artileriei ruse. Dar bateria româna îi sustine. Vedetele marinei reuşesc să treacă peste barajul rus de torpile, fără nici o piedică din partea marinarilor ruşi. Ele bombardează din flanc poziţiile ruse. Cu toate acestea, situaţia era departe de a fi tranşată în favoarea noastră. Şi atunci, armata română face ceea ce a făcut dintotdeauna: atacul la baionetă. În frunte cu comandanţii lor, soldaţii români trec la un atac violent la baionetă, recuceresc dealul Tiglina, îi eliberează pe camarazii lor capturaţi şi-i pun pe fuga pe ruşi. Atacaţi şi respinşi dinspre nord şi est, ruşii intră în debandadă şi încep sa se îngrămădească spre sud, înspre Gara Barbosi, şi podul de peste Siret. Artileria noastră şi trei avioane de bombardament arunca bombe asupra masei de soldaţi ruşi strînşi acolo. Furia cu care românii, semnificativ mai puţin numeroşi, contraatacă, îi îngrozeşte pe ruşi, care iau o hotărîre disperată şi senzaţională. La ora 11:00 noaptea încep să treaca podul şi linia frontului şi se predau germanilor. A fost un deznodămînt total neaşteptat şi absolut unic în istoria primului război mondial. O bătălie între două armate aliate, în faţa poziţiilor inamicului şi sub privirile acestuia.

Capitularea

S-au predat germanilor majoritatea regimentelor 33 şi 35 de infanterie rusă, în total peste 3 000 de oameni, cu tot materialul şi cu un divizion de artilerie. A doua zi dimineaţa, o delegaţie a Diviziei a 9-a siberiene a anunţat capitularea. Restul regimentelor 33 şi 35, regimentele 34 şi 36 în întregime, Brigada a 9-a de artilerie, siberiană, o baterie a Diviziei a 10-a siberiene şi coloana Statului Major al diviziei, împreună cu tot materialul (60 de tunuri, arme, muniţii, tunuri de tranşee, care erau concentrate dincole de Siret, la Vădeni, gata să treacă la nemţi), au declarat că se predau românilor dacă li se lasă libera trecere pentru oameni şi caii şi căruţele lor. După ce au fost dezarmaţi, li s-a dat voie sa plece. A doua zi au fost dezarmate complet şi trupele celei de-a doua divizii, a 10-a, a Corpului siberian. Şi acestea au fost lăsate să treacă peste Prut, pe sub paza santinelelor române. Bătălia de la Galaţi, cea mai spectaculoasă, a fost singura din timpul primului război mondial, cînd s-au folosit trupele terestre, marine şi aviatice în acelaşi timp. Conform istoricului Constantin Kiriţescu, lupta de la Galaţi a fost una dintre cele mai spectaculoase din luptele desfăşurate pe teritoriul României. În semn de omagiu, autorităţile dintre cele două războaie mondiale, au instalat o placă memorială de cinstire a gloriei soldaţilor care au apărat Galaţiul în acele zile. Aceasta se află pe locul unde astăzi se găseşte magazinul Stirex, din Mazepa. În 1945-1946, în încercarea de a şterge ruşinea de pe obraz, ruşii au dat ordin ca această placă memorială sa fie demolată, iar in istorie, generaţii întregi de gălăţeni habar nu au avut despre acest episod cutremurător din istoria Galaţiului şi a poporului român.

Sursa:

1. Istoria.md

2. Din şi despre Galaţi

Postat în:Istorie, Romania, , , , , , , , , ,

MASCARADA FALSILOR VETERANI DIN AL DOILEA RAZBOI MONDIAL. În Rusia se înmulţesc falşii veterani. FOTO SI VIDEO

Originally posted on CER SI PAMANT ROMANESC:

În Rusia se înmulţesc falşii veterani

Ziua Victoriei sărbătorită în Federaţia Rusă se transformă treptat într-o mascaradă. Pentru a menţine numărul mare de veterani la paradele din Moscova, Kremlinul apelează la pensionari care nu au luptat niciodată în cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie portalul ucrainesc UA Today.

Cel mai tânăr participant la luptele celui de-Al Doilea Război Mondial ar trebui să aibă în prezent minimum 85 de ani. În Federaţia Rusă mai trăiesc circa 200 mii de bărbaţi care au atins această vârstă. Desigur, nu toţi din ei au luptat sau chiar au făcut armata.

De aceea, bătrânii de 65-70 de ani care îşi etalează medaliile „Pentru Vitejie” în mod evident nu au nicio legătură cu evenimentele de pe front. În al doilea rând, trebuie amintit faptul că în 1985 a avut loc o devalorizare a statutului de veteran, deoarece autorităţile sovietice au început să elibereze carnete…

View original 541 more words

Postat în:Uncategorized

Despre cazacii care au luptat de partea germanilor împotriva Uniunii Sovietice in al Doilea Război Mondial

Originally posted on CER SI PAMANT ROMANESC:

казаки Wehrmacht

Despre cazacii care au luptat împotriva ruşilor, de partea germanilor

Se cunoaşte că cel de-al Doilea Război Mondial a jucat un rol determinant, iar în unele privinţe decisiv în consolidarea Uniunii Sovietice.

Războiul a fost denumit Pentru Apărarea Patriei, pentru a consolida şi mai mult popoarele în jurul ideii că îşi apără un teritoriu care le aparţine, indiferent cât de departe de casă se întinde frontul luptei.

Totuşi,  Kremlinul s-a confruntat cu grave probleme în acest sens, în primul rând cu o lipsă de loialitate din partea popoarelor anexate şi, dacă Armata Roşie nu se reabilita în mod victorios în 1942, la Stalingrad, imperiul sovietic ar fi fost fărâmiţat inclusiv din interior.

Chiar din start, invazia germană a fost utilizată de unele popoare şi regiuni ca un context prielnic pentru a-şi obţine independenţa.

Unul dintre grupurile etno-religioase care s-au bucurat cel mai mult de avansarea trupelor Wehrmachtului în adâncul URSS…

View original 744 more words

Postat în:Altele, Diverse, , , ,

Accesul Cetățenilor Europeni în Rep.Moldova doar cu Buletinul. O gură de aer proaspăt pentru economie, dar mai ales pentru turism.

Originally posted on Istoria Prezentului:

11084423_902984143058138_509559613_nE arhicunoscut faptul că cetățenii Uniunii Europene calătoresc liber în cadrul spațiului Schengen, mai exact, fără a fi nevoiți să prezinte documente de identitate și fără a exista controale vamale, totodată aceștia călătoresc cu Buletinul în cele patru țări din Uniune care nu fac parte din spațiul Schengen și anume Marea Britanie, România, Bulgaria și Croația.

De menționat este faptul că cetățenii Uniunii Europene pot călatori tot cu buletinul în țări de pe continentul european care nu fac parte din U.E dar care duc tratative de aderare la Uniunea Europeana(Albania,Serbia,Macedonia și Islanda) sau în țări care au acorduri de colaborare cu U.E sau a caror teritorii sunt parti extracomunitare ale unui stat membru U.E (Norvegia, Elveția, Gibraltar, Lichtenstein, Vatican, Insula Man, Insula Jersey, San Marino, Insulele Canare etc).

Care sunt avantajele Moldovei în cazul adoptării unei legi ce ar permite intrarea cetațenilor europeni pe teritoriul statului doar cu Buletinul?

Primul…

View original 193 more words

Postat în:Altele, Diverse, , , , ,

Prima ocupaţie sovietică a teritoriilor româneşti de la Est de Prut (1940 – 1941). Cronologia terorii

Originally posted on CER SI PAMANT ROMANESC:


 

Doliu pentru Basarabia, București, România, 1940

28 iunie 1940 – zi neagră din istoria românilor

28 iunie 1940 este o zi neagră din istoria românilor, este ziua începutului primei ocupaţii sovietice a teritoriilor româneşti de la Est de Prut.

Una din consecinţele ocupaţiei a fost instituirea de catre ocupanti a  terorii comuniste pe teritoriul R.S.S.Moldovenești anexate de U.R.S.S.

Drapelul Germaniei Fasciste, 1940
Drapelul României, 1940
Drapelul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), 1940
Drapelul Germaniei Fasciste, 1940 Drapelul României, 1940  Drapelul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), 1940

 

Cronologia terorii comuniste din prima ocupaţie sovietică a teritoriilor româneşti de la Est de Prut

 Data

 Evenimentul

1940, 23-26 iunie

Comisarul poporului pentru Afacerile Externe ale URSS V. Molotov îl informează pe ambasadorul german la Moscova, contele Friedrich Werner von der Schulenberg, despre intenţia guvernului sovietic de a cere României cedarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei de a recurge la forţă, dacă guvernul roman nu se declară imediat de accord cu aceste cedări teritoriale.

1940, 23 iunie

View original 3,360 more words

Postat în:Istorie, Romania, , , , , , ,

România Altfel – de Nicolae Geantă

Originally posted on CrestinTotal.ro:

România Altfel e țara unde plozii nu mai ajung la canal, nici în chiuvetele obstetricienilor. Că noi nu suntem neam de marinari, ci de mioritici. E țara unde pruncii vor mișuna pe ulițe, în școli, în parcuri, în mall-uri. Atunci vom prinde iarăși viață, grai, curaj. Și vom avea din nou o națională bună la fotbal.copy-of-drapel
 
În România Altfel nu vor mai fi coruri de românosceptici, ce cântă afuriseli împotriva patriei și confraților lor. Atunci și diaspora și cei de acasă nu se vor mai simți străini, nici apatrizi în țara lor. Dar nici politicieni nu vor mai avea tupeu de cocalari.
 
România Altfel e țara unde „intelighenția” nu va crește mâncând polen sau luând lecitină. Și nici cu like-uri primite pe Facebook. Ci tocindu-ți coatele pe băncile amfiteatrelor, ale bibliotecilor. Și prin universități. Atunci, licențele nu se mai iau pe euroi.
 
În 

View original 285 more words

Postat în:Promovare, Romania, ,

Klaus Iohannis: ” am toate motivele să cred că respectul românilor pentru Coroană va fi mai profund și mai cuprinzător în anii următori.”

Originally posted on Monarhia Salvează România:

Sper că națiunea română va vedea în continuare în Familia Regală o sursă de mândrie, identitate și continuitate.

De aceea, am toate motivele să cred că respectul românilor pentru Coroană va fi mai profund și mai cuprinzător în anii următori”

– Klaus Iohannis

iohannis

View original

Postat în:Altele, Diverse, , ,

M.S. Regele Mihai: „Viaţa mea a fost o lungă şi loială aşteptare […] ca România să se reîntoarcă la ea însăşi.”

Originally posted on Monarhia Salvează România:

Regele

„În anul 1927, la moartea Regelui Ferdinand I, bunicul meu, am fost proclamat Regele României. În cei optzeci şi şapte de ani care au trecut, am fost martorul direct al apariţiei şi prăbuşirii fascismului şi comunismului. Două sisteme criminale, care au lăsat în urmă peste o sută de milioane de victime şi multe milioane de oameni schilodiţi, sufleteşte şi trupeşte.

Viaţa mea a fost o lungă şi loială aşteptare. Aşteptare ca Europa să-şi vină în fire, aşteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăşi. Răbdarea poate fi, uneori, o armă împotriva destinului istoric. Aşteptarea şi credinţa. Iubirea şi simţul datoriei.

Dar în lunga mea viaţă am cunoscut şi momente binecuvântate. Dumnezeu a vrut să fiu în prima linie a revenirii ţării mele în familia demnă a naţiunilor libere, prin intrarea României, ca membru deplin, în Uniunea Europenă şi în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Familia mea şi cu mine…

View original 87 more words

Postat în:Istorie, Romania, , , , ,

Elisabeta Rizea. „Regele ar fi bun, da la unii le e frică că vin boierii şi-i fac iar slugi.”

Originally posted on Monarhia Salvează România:

Laurenţia Belu (sora Elisabetei Rizea): Regele ar fi bun, da la unii le e frică că vin boierii şi-i fac iar slugi. […] Dacă-l aducem, să-l aducem să fie rege. Altfel, mai bine să rămână acolo, la treaba lui, să nu se mai amestece cu noi în castronul ăsta. […]

(„Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara”, Humanitas, 1993, ed.2012, pp.49-50)

Elisabeta Rizea: Aicea, în casele lui Arnăuţoiu, a fost casele la un boier mare […] Era aici Fundaţia Regală. Aşa să zicea. Asta ce vă spun era toamna, că era porumb copt.

Atunci, într-un an, a venit şi domnu Rege. Să făcea şezători în curte. […] Şi domnu Rege a venit la casele alea, de-acolo. Şi pă stradă trecea garda regală, aşa, frumos, cu coifuri de alea pe cap. Patrula. […] Şi-a făcut şiezători. Tot satu a venit, brie, c-a fost sat de oameni cumsecade […] a ieşit şi a…

View original 236 more words

Postat în:Istorie, Romania, , , , , , , ,

Din înţelepciunea Principelui Karl de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1785-d.1853), bunicul Regelui Carol I

Originally posted on copaculcumaximeregale:

Păreri şi sfaturi despre viaţă, cu privire specială asupra stării şi profesiei (1831)

karl„Să-ţi placă ordinea şi să asculţi de trei ori înainte de a vorbi.”

„Fereşte-te să încredinţezi altora secretele care îţi sunt încredinţate ţie; aceasta este o slăbiciune ce trebuie evitată.”

„Cel mai periculos prieten este cel care te lauda în public.”

„Înclinaţia de a contrazice este neplăcută, însă este de prost gust să accepţi opinia tuturor.”

„Ispita poate fi îngrădită, însă pentru a ajunge la aceasta trebuie să încerci să fii cumpătat chiar şi cu lucrurile îngăduite.”

„Este bine de ştiut că aoemnii răi nu sunt incapabili de a face fapte bune.”

„Vorbele blânde dezarmează mânia, pe când acelea pline de grosolănei sau amărăciune pot transforma, ele singure, blândeştea în furie.”
„O moare rapidă şi previzibilă este ultiam favoare pe care ţi-o poate face Cerul.”
„Fiecare îşi cere sieşi întâiul şi cel mai mare linguşitor.”

„Este nevoie…

View original 71 more words

Postat în:Istorie, Romania, , , ,

Conferinta 21 nov 2014, Targu Mureș – importanța sentimentului patriotic și a credinței în dezvoltarea tinerilor

Originally posted on CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman:

Iată o minunată iniţiativă a unor liceeni din Târgu Mureş. HAI SĂ ÎI SUSŢINEM CÂT PUTEM! Daţi „Share” să ştie tot Neamul Românesc ce tineri minunaţi avem. Aceştia sunt tinerii români de care să vorbim, pe care să îi arătăm drept model de patriotism. Să lucrăm fără oprire şi fără odihnă să îi descoperim şi să îi susţinem. Prin ei vom continua să existăm. (sursa)

tricolor romania conferinta patriotism 21 nov 2014 Targu Mureș importanța sentimentului patriotic și a credinței în dezvoltarea tinerilor nationalism

tineri romania conferinta patriotism 21 nov 2014 Targu Mureș importanța sentimentului patriotic și a credinței în dezvoltarea tinerilor nationalism Tinerii organizatori din Târgu Mureș

View original

Postat în:Promovare, Romania, , , , , ,

Arhiva

din 15.nov.2011

trafic website

din 24.nov.2011

free counters

Statistici

  • 102,511 vizualizari

Meniu

Join 48 other followers

Actiunea 2012

Unirea Republica Moldova cu Romania Actiunea2012

Laivindur’s Page

Despre mine:

I just want to rule the world !

%d blogeri ca acesta: