Blogul lui Laivindur

Filme româneşti, melodii româneşti, istorie românească

Virgil Madgearu

imagine virgil madgearu referatVirgil Traian N. Madgearu s-a născut la 14 decembrie 1887, la Galaţi, într-o familie de negustori de origine macedo-română. După ce urmează cursurile primare şi liceale în oraşul natal, încheiate cu susţinerea examenului de bacalaureat la liceul „Vasile Alecsandri„, în 1907, Virgil Madgearu pleacă în Germania, la Leipzig, pentru a-şi face studiile universitare. Îşi ia doctoratul în economie, în anul 1911, cu lucrarea Zur industriellen Entwicklung Rumäniens ( Cu privire la dezvoltarea industrială a României), cu calificativul maxim summa cum laudae, după care pleacă la Londra, pentru a-şi începe specializarea în activitatea bancară, concomitent cu îmbunătăţirea cunoştinţelor de limbă engleză.

După un an petrecut în ambianţa bibliotecii de la British Museum şi într-un stagiu de specializare într-o bancă, Virgil Madgearu se reîntoarce în 1912 în ţară şi se angajează ca şef de serviciu în cadrul Casei Centrale a Meseriilor şi Asigurărilor Muncitoreşti din Bucureşti, După un an, devine redactorul şef al revistei „Monitorul asigurărilor muncitoreşti”, unde-şi va publica şi primele sale articole.

În 1916, ocupă, prin concurs, postul de profesor la Catedra de studiul întreprinderilor şi transporturilor, începându-şi astfel cariera didactică la cea mai prestigioasă instituţie de învăţământ superior economic din ţară, pe care o va sluji toată viaţa.

Refugiat la Iaşi în timpul ocupaţiei germane a capitalei din primul război mondial, Virgil Madgearu se afirmă ca o personalitate pe deplin împlinită, deschizătoare de noi drumuri. Împreună cu Victor Slăvescu şi Ion Răducanu iniţiază publicarea revistei „Independenţa economică”, adevărat forum pentru afirmarea ideilor economiştilor români din perioada interbelică. Tot în această perioadă, la iniţiativa marelui sociolog Dimitrie Gusti,se implică în înfiinţarea „Asociaţiei pentru ştiinţă şi reformă socială”, devenită în anul 1921 Institutul Social Român, al cărtui secretar general a fost până în anul 1924.

În climatul de efervescenţă politică şi optimism generat de împlinirea marelui ideal al realizării României Mari, Virgil Madgearu s-a înrolat în Partidul Ţărănesc (sub conducerea lui Ion Mihalache), devenind secretarul general al acestei formaţiuni politice, funcţie pe care şi-o menţine şi după fuziunea cu Partidul Naţional (condus de Iuliu Maniu) prin care, în anul 1926, se formează Partiul Naţional Ţărănesc, al cărui doctrinar avea să devină.

În toată perioada interbelică, până la sfârşitul dramatic al vieţii sale, activitatea lui Virgil Madgearu s-a desfăşurat concomitent pe cel puţin trei planuri: la catedră, în cercetarea ştiinţifică şi publicistică şi în politică, unde, în afară de faptul că a fost deputat în Parlament, până la desfiinţarea acestuia , în cea mai zbuciumată perioadă a evoluţiei economiei româneşti interbelice, a crizei economice din 1929-1933, a fost membru al guvernelor naţional-ţărăniste ca titular la mai multe ministere: industrie şi comerţ, comunicaţii (ministru ad-interim), finanţe, agricultură şi domenii. Bătălia cu consecinţele dezastruoase ale crizei a purtat-o mai ales ca ministru de finanţe. În acelaşi timp, s-a remarcat ca unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti ai funcţionării economiei naţionale şi internaţionale prin poziţia adoptată la conferinţele financiar monetare de la Stressa sau Londra, la care a participat ca reprezentant al României sau chiar al statelor agrare din centrul şi estul Europei.

După alegerile din noiembrie 1933, care au adus la guvernare pe liberali, activitatea politică a lui Virgil Madgearu a continuat în parlament, dar la o mult mai redusă intensitate, preocupările sale reorientându-se predominant spre catedră şi cercetare.

Personalitate intransigentă în apărarea convingerilor sale, preocupat de destinele neamului său, Virgil Madgearu a demascat pericolele intenţiilor expansioniste ale Germaniei pe plan extern şi a condamnat comportamentul mişcarii legionare pe plan intern, în viaţa politică şi în mediul universitar, atrăgându-şi înscrierea numelui pe „listele morţii” întocmite la congresul ţinut de legionar în anul 1936, la Târgu Mureş. Regele Carol al II-lea i-a fixat domiciliu forţat la Mânăstirea Bistriţa (în perioada 22 martie-20 aprilie 1940), iar după venirea legionarilor la putere, în septembrie 1940, ameninţările cu moartea devin tot mai dese, până când, la 27 noiembrie 1940, este răpit şi asasinat în pădurea Snagov de către o echipă legionară a morţii, împărtăşind acelaşi tragic destin cu un alt mare apostol al neamului nostru – Nicolae Iorga.

A fost decorat cu Marea Cruce Coroana României, St. Maurice et Lazarus, Vulturul Alb – Serbia, Mare Ofiţer al Legiunii de Onoare.

Recunoaşterea deplină a meritelor sale şi în mediul academic a venit abia în anul 1990, când a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, reparaţie morală şi, în acelaşi timp, omagiu postum adus celui mai reprezentativ economist al perioadei interbelice.

Lucrări scrise

Deşi i-a fost curmată brutal viaţa, la doar 53 de ani, Virgil Madgearu are una din cele mai bogate opere scrise în perioada interbelică. Ea cuprinde cursuri universitare, din care reiese erudiţia şi profunzimea pregătirii profesorului, zeci de studii şi articole despre probleme preocupante ale economiei naţionale, rapoarte asupra situaţiei economice a României din perioada crizei economice din 1929-1933 şi câteva cărţi de referinţă pentru literatura economică şi sociologică românească. Dintre acestea, cele mai importante cinci titluri sunt:
1. Evoluţia economiei româneşti după războiul mondial, Editura Independenţa Economică, Bucureşti, 1940;
2. Agrarianism, capitalism, imperialism, contribuţii la studiul evoluţiei sociale româneşti, Institutul de arte grafice, Bucureşti, 1936;
3. Drumul echilibrului financiar. Probleme actuale ale economiei româneşti, Atelierele „Adevărul” S.A. , Bucureşti, 1935;
4. Realitatea finanţelor româneşti, Editura Economistul, Bucureşti, 1937;
5. Curs de Economie Politică, Institutul de Cercetări Economice Profesor Virgil Madgearu, Bucureşti, 1944.

Sursa: http://www.epir.ase.ro

Postat în:Mari Romani, Politicieni, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

One Response

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Galaţi – capitala regiunii

Galati-capitala regiunii

Actiunea 2012

Unirea Republicii Moldova cu Romania Actiunea2012

Statistici

  • 122,486 vizualizari

Meniu

Alătură-te altor 53 de urmăritori

Actiunea 2012

Unirea Republica Moldova cu Romania Actiunea2012

Laivindur’s Page

Despre mine:

I just want to rule the world !

%d blogeri au apreciat asta: