O poezie pe zi (7)

Hora Unirii

….de Vasile Alecsandri

Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima româna,
Sa-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!

Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire!

Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește
Și dușmanul nu sporește!

Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură și de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o faimă-n lume.
Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Și să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frățească
Pe câmpia românească!

Reclame

Ioan Cantacuzino

Dr. Ion (Ioan) Cantacuzino (n. 25 noiembrie 1863, Bucureşti; d. 14 ianuarie 1934, Bucureşti ) a fost un academician, medic, microbiolog, profesor universitar român, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală.

Ioan Cantacuzino urmează atât studiile liceale (Liceul „Louis le Grand”), cât şi cele superioare (Filosofie, 1882-1886; Ştiinţe Naturale, 1886-1891; Medicină, 1887-1894) la Paris. În 1895 obţine titlul de Doctor în Medicină cu teza: „Recherches sur le mode de destruction du vibrion cholérique dans l’organisme” (în limba română, „Cercetări asupra modului de distrugere a vibrionului holeric în organism”). După terminarea studiilor, lucrează în Institutul „Pasteur” din Paris ca asistent al lui Ilija Mecinikov în domeniul mecanismelor imunitare ale organismului.

Întors în ţară, este numit profesor de Medicină experimentală la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1901) şi Director general al Serviciului Sanitar din România (1907). Vocaţia sa de fondator şi organizator a fost demonstrată prin înfiinţarea unor instituţii ca „Institutul de Seruri şi Vaccinuri” (1921), care astăzi îi poartă numele, a Laboratorului de „Medicină Experimentală” (1901) din cadrul Facultăţii de Medicină, precum şi a unor reviste de specialitate, „Revista Ştiinţelor Medicale” (1905), „Annales de Biologie” (1911) şi „Archives roumaines de pathologie expérimentale et de microbiologie”.

Ioan Cantacuzino a desfăşurat o bogată activitate de cercetare privind vibrionul holeric şi vaccinarea antiholerică, imunizarea activă împotriva dizenteriei şi febrei tifoide, etiologia şi patologia scarlatinei. Începînd cu anul 1896 publică lucrări despre sistemele şi funcţiile fagocitare în regnul animal şi despre rolul fenomenelor electrofiziologice în mecanismele imunitare. Pe baza cercetărilor sale privind vibrionul holeric,

Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită „Metoda Cantacuzino”, metodă folosită şi astăzi în ţările unde se mai semnalează cazuri de holeră. Datorită lui Ioan Cantacuzino, România a fost a doua ţară din lume, după Franţa, care a introdus în 1926 vaccinul BCG („Bacilul Calmette-Guérin”), având germeni cu virulenţă atenuată, pentru vaccinarea profilactică a nou-născuţilor împotriva tuberculozei.

Ioan Cantacuzino a fost un remarcabil organizator al campaniilor antiepidemice, calitate pe care a demonstrat-o în combaterea epidemiei de tifos exantematic şi holerei în timpul primului război mondial şi în campania antimalarică.

Ioan Cantacuzino a fost membru titular al Academiei Române din anul 1925, membru în Comitetul de Igienă al Ligii Naţiunilor, al societăţilor de Biologie, de Patologie Exotică şi al Academiei de Ştiinţe din Paris. Numeroase universităţi i-au acordat titlul de Doctor honoris causa, Lyon (1922), Bruxelles (1924), Montpellier (1930), Atena (1932) şi Bordeaux (1934).

Sursa: Wikipedia

Evenimente istorice – 25 noiembrie

1715 – Începutul domniilor fanariote în Țara Românească prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poartă asupra Țărilor Române, dar cu autonomie internă sporită.

1814 – S-a născut Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, celebru în teatrul românesc, prin interpretarea în travesti a rolului „Coana Chiriţa” din piesele lui V. Alecsandri; este autorul şi interpretul principal al piesei „Baba Hârca”, reprezentată pentru prima dată la Iaşi în1849 (m. 9 septembrie 1896)

1863 – S-a născut savantul dr. Ioan Cantacuzino, membru al Academiei Române, fondator al şcolii româneşti de imunologie şi patologie experimentală. El a elaborat o metodă de vaccinare împotriva holerei recunoscută în istoria epidemiologiei ca „marea experienţă românească de vaccinare” (m. 14 ianuarie 1934)

1864 – Este promulgată „Legea instrucțiunii publice”, ce avea să stea la baza învățământului românesc modern. Se stabilesc trei grade de învățământ: primar, secundar și superior, din care „instrucțiunea primară este obligatorie și gratuită”.

1867 – A intrat în vigoare prima Convenție poștală a României, cea cu Rusia, conform căreia pe teritoriul României serviciul de poștă urma să fie efectuat numai de către Poșta Română.

1885 – A încetat din viaţă poetul Grigore Alexandrescu, cel care a impus în literatura română, ca specii literare, satira („Satiră. Duhului meu”), fabula („Boul şi viţelul”), epistola („Epistolă către Voltaire”) (n. 22 februarie 1810)

1896 – Apare, la București, primul număr al revistei Literatura și arta română. Idei, simțire și formă, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu.

1916 – Primul Război Mondial: Trupele române angajează puternice acțiuni de luptă pe linia CricovIalomița, pentru a câștiga timpul necesar atât concentrării forțelor ruse, cât și pregătirii unei alte linii de rezistență.

1932 – „Pact de neagresiune electorală” între Partidul Național Țărănesc și Garda de Fier. Aderă ulterior gruparea liberală condusă de Gheorghe Brătianu („georgiștii”), Uniunea Agrară condusă de Constantin Argentoianu și Partidul Evreiesc din România.

1940 – Încep, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea, în vederea reînhumării, a osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu și ale celorlalți legionari uciși împreună cu el.

1972 – A încetat din viaţă Henri Coandă, inventator, inginer, membru al Academiei Române. În 1907 a expus, pentru prima oară în lume, la Berlin, macheta unui avion fără elice, viitorul avion cu reacţie. Numele său rămâne legat de fenomenul aerodinamic cunoscut sub numele de „efectul Coandă”, brevetat în 1934 (n. 7 iunie 1886).

Evenimente istorice – 23 noiembrie

1710 – Începe a doua domnie a lui Dimitrie Cantemir în Moldova (23 nov. 1710 – 11 iul. 1711)

1843 – Ion Ghica a inaugurat cursul de Economie politica la Academia Mihăileană de la Iași, cu lecția „Despre importanța economiei politice”.

1864 – Este înfiintat prin decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Național de Antichități din capitală, având în colecție piesele Tezaurului de la Pietroasa. Din anul 1990 muzeul se va numi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

1916 – Primul Război Mondial: Armatele germano-austro-ungare au ocupat Bucureștiul.

1916 – Primul Război Mondial: Trupele germane ocupă Ploieștiul, unde 26 de instalații de rafinare a petrolului, ca și toate sondele, rezervoarele din schele și rafinării fuseseră distruse de români la cererea guvernelor englez și francez, pagubele ridicându-se la peste 9 milioane de lire sterline.

1923 – A incetat din viata Urmuz (Dimitrie Demetrescu Buzău), unul dintre cei mai originali reprezentanți ai literaturii române de avangardă (n. 1883)

1925 – S-a nascut Gheorghe Calciu-Dumitreasa, preot și dizident român (d. 2006)

1940 – Ion Antonescu, șeful statului român între 19401944, a semnat, la Berlin, adeziunea României la Pactul Tripartit.

2000 – Sunt repatriate rămășițele pământești ale lui Nicolae Rădescu, ultimul prim–ministru democrat al României înainte de comuniști (6 dec. 1944 – 28 feb. 1945); silit să demisioneze, părăsește România la 17 iunie 1946, stabilindu-se în SUA.